Fostul președinte american Donald Trump a readus în prim-plan incertitudinea legată de angajamentul SUA față de NATO. Într-un discurs recent, el a sugerat că Statele Unite nu ar trebui să apere statele membre care nu își respectă obligațiile financiare în cadrul alianței.
„Dacă nu plătesc, nu îi voi apăra”, a spus Trump, provocând reacții rapide la nivel internațional.
Macron apără alianța: „Suntem aliați loiali”
Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns tranșant, reafirmând sprijinul necondiționat al Franței față de NATO. În cadrul unui summit la Bruxelles, el a declarat:
„Suntem aliați loiali și fideli. NATO rămâne un pilon al securității europene.”
Declarațiile lui Trump au fost percepute de liderii europeni ca o subminare a unității transatlantice și o sursă de instabilitate geopolitică într-un moment deja tensionat.
Sondajele confirmă neîncrederea față de Trump în Europa
Un sondaj realizat la nivel european arată că cetățenii din mai multe state membre consideră atitudinea lui Trump o amenințare:
-
78% dintre britanici
-
74% dintre germani
-
69% dintre francezi
În Germania, doar 16% dintre respondenți mai văd Statele Unite ca un partener de încredere, în timp ce Franța este considerată un aliat sigur de 85% dintre germani.
Europa își accelerează planurile pentru autonomie strategică
În fața incertitudinii generate de politica externă americană, Uniunea Europeană pregătește un plan ambițios de 150 miliarde de euro pentru susținerea industriei sale de apărare, cu accent pe domenii critice precum apărarea antiaeriană.
Totodată, Comisia Europeană propune emiterea de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare și pentru a consolida moneda euro în fața dolarului american, care devine tot mai instabil ca monedă de rezervă globală.
Germania își reconsideră limitele bugetare
Liderul conservator Friedrich Merz, un posibil viitor cancelar, susține eliminarea barierelor constituționale care limitează deficitul bugetar, pentru a permite investiții majore în apărare și infrastructură.
„Germanii nu-și mai pot vinde mașinile. Așa că vor face tancuri.”
— comentariu acid al unui influent om de afaceri francez.
Londra, Paris și Berlin: un nou nucleu de securitate europeană?
Tensiunile post-Brexit dintre UE și Regatul Unit s-au mai atenuat. Premierul britanic Keir Starmer și președintele Macron cooperează tot mai strâns în problema Ucrainei, iar o posibilă alianță cu Friedrich Merz ar putea contura un nucleu solid pentru viitoarea politică de securitate europeană.
Se discută inclusiv despre un fond european de apărare, la care Marea Britanie ar putea contribui fără să revină oficial în structurile UE.
Europa, noul pol de stabilitate?
Incertitudinea din SUA provoacă nu doar tensiuni politice, ci și reorientări economice. Investitorii analizează cu interes stabilitatea piețelor europene, iar reducerea finanțării universităților americane ar putea genera un aflux de cercetători către Europa, în domenii-cheie precum tehnologia și industria militară.
Obstacole interne, dar și oportunități
Chiar dacă Franța și Germania au uneori viziuni diferite privind distribuirea fondurilor, presiunea externă ar putea deveni catalizatorul unei integrări mai rapide. Europa a demonstrat în trecut că știe să avanseze în perioade de criză.
🔎 Pe fondul incertitudinilor globale, Europa pare mai decisă ca oricând să-și ia destinul în propriile mâini. Iar actualele provocări ar putea deveni oportunități istorice.