Presiunile asupra lui Ilie Bolojan și scenariul unei posibile moțiuni de cenzură
Premierul Ilie Bolojan a revenit în Parlament cu o nouă asumare de răspundere pentru legea care modifică sistemul de pensii al magistraților, după ce proiectul fusese respins luna trecută de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată, avizul există, chiar dacă este unul negativ, iar legea include o concesie importantă: extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.
O reformă contestată în sistemul judiciar
Proiectul ridică vârsta de pensionare pentru magistrați de la 48 la 65 de ani și plafonează pensia la 70% din ultimul salariu net, modificări care ar urma să intre în vigoare din 2040. Judecătorii și procurorii au solicitat o perioadă de tranziție până în 2050 și calcularea pensiei raportat la venitul brut. Consiliul Legislativ a emis și el un aviz negativ, iar în interiorul Înaltei Curți există discuții privind o posibilă sesizare la CCR.
Surse apropiate instanței constituționale indică încercări de formare a unei majorități favorabile reformei, însă presiunile exercitate de corpul magistraților rămân puternice.
Vulnerabilitatea politică a premierului
În jurul premierului se conturează grupuri politice interesate de un eventual eșec al acestuia. Social-democrații critică frecvent măsuri aprobate anterior în coaliție, în timp ce AUR urmărește un culoar care i-ar putea apropia de PSD. În interiorul PNL, aripa asociată cu Hubert Thuma și Eduard Hellvig își menține poziția critică, așteptând un pas greșit al prim-ministrului. Pierderea Primăriei Capitalei de către Ciprian Ciucu ar putea fi imputată tot premierului, amplificând tensiunile interne.
Moțiunea de cenzură și jocurile parlamentare
Posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură este discutată intens. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a menționat necesitatea unor garanții în arcul guvernamental. Strângerea celor 116 semnături necesare inițierii moțiunii este realizabilă, însă adoptarea ei ar necesita 233 de voturi, un prag dificil într-un legislativ fragmentat.
Impactul alegerilor pentru Primăria Capitalei
Calendarul procedural poate conecta direct situația guvernului cu rezultatul alegerilor pentru Primăria Bucureștiului. Dacă AUR depune moțiunea la trei zile după asumarea răspunderii, votul ar avea loc după scrutinul de duminică, ceea ce ar putea schimba dinamica parlamentară.
Sondajele recente indică o competiție strânsă: Anca Alexandrescu, susținută de AUR, și candidatul PSD Daniel Băluță sunt la egalitate, fiecare cu aproximativ 23%. Ciprian Ciucu (PNL) are 21%, urmat de Cătălin Drulă (USR) cu 15,5% și Ana Ciceală (SENS) cu 8,4%. O victorie a candidatei suveraniste ar putea modifica raporturile de forțe din Parlament, deși Călin Georgescu a anunțat că nu o susține.
Informațiile prezentate se bazează pe date publice, declarații politice și sondaje realizate în perioada 27–30 noiembrie 2025.
