Premierul Ilie Bolojan a făcut una dintre cele mai ferme declarații legate de viitorul sistemului de pensii, afirmând că România nu mai poate susține pensionarea la vârste de 48–50 de ani și că vârsta de pensionare trebuie ridicată „peste tot”, inclusiv în structurile de forță ale statului.
Vârsta de pensionare, regândită pentru toate categoriile
Șeful Executivului a explicat că actualul sistem creează presiuni financiare majore și nu mai este sustenabil pe termen mediu și lung. Potrivit acestuia, pensionările timpurii afectează direct bugetul de pensii și capacitatea statului de a susține alte cheltuieli publice esențiale.
Ilie Bolojan a subliniat că nu mai poate fi menținut un sistem în care persoane apte de muncă ies din activitate la vârste apropiate de 50 de ani, în condițiile în care numărul contribuabililor activi este în scădere.
Diferențierea după condițiile reale de muncă
Premierul a făcut o distincție clară între activitatea de birou și munca operativă, folosind ca exemplu structurile din Ministerul Afacerilor Interne. În opinia sa, pragul de pensionare trebuie corelat cu solicitarea fizică și riscurile reale ale postului ocupat.
Potrivit acestuia, un angajat care desfășoară activități administrative poate lucra până aproape de 65 de ani, în timp ce personalul aflat în misiuni operative trebuie evaluat diferit, dar fără a coborî drastic vârsta de pensionare.
Pensionarea timpurie, o povară pentru economie
Ilie Bolojan a avertizat că România se confruntă cu un dezechilibru major între numărul de angajați activi și cel al pensionarilor, dezechilibru care se va accentua în următorii ani, odată cu ieșirea la pensie a unor generații numeroase.
Premierul a arătat că economia nu poate susține acest model, mai ales în contextul în care România se află printre ultimele state din Europa în privința ponderii populației active implicate în economie.
Șeful Guvernului a declarat că vârsta de pensionare trebuie să se apropie cât mai mult de 65 de ani în toate domeniile, inclusiv în MAI și Ministerul Apărării Naționale, cu ajustări punctuale în funcție de specificul activității.
Potrivit lui Ilie Bolojan, aceasta este singura soluție realistă pentru a construi un sistem de pensii stabil și pentru a asigura resursele necesare finanțării serviciilor publice, de la educație la sănătate.
În paralel cu aceste declarații, Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea care vizează pensiile magistraților și creșterea vârstei de pensionare.
Noul termen stabilit este 28 decembrie, după ce proiectul a mai fost declarat neconstituțional anterior din motive procedurale, legate de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Disclaimer: Articolul reflectă declarații publice și poziții oficiale exprimate de reprezentanți ai Guvernului și ai instituțiilor statului. Informațiile pot fi supuse modificărilor în funcție de evoluțiile legislative și deciziile instanțelor.
