Peste 107.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița se confruntă de câteva zile cu lipsa apei potabile, în timp ce conducerea instituțiilor responsabile pentru gestionarea situației încasează venituri considerabile. Blocajul administrativ a declanșat schimburi de acuzații între Apele Române și compania ESZ, fiecare instituție punând responsabilitatea în seama celeilalte.
Instituții în conflict și acuzații directe
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a descris compania ESZ Prahova drept o structură neclară și ineficientă, creată în 2006 și aflată în subordinea Apelor Române. Potrivit acesteia, lipsa comunicării oficiale către primării și populație a amplificat efectele crizei. Buzoianu a afirmat că ESZ reprezintă un model de „sinecură” în sistemul public, în timp ce Apele Române ar funcționa asemenea unui „stat în stat”.
Blocajul decizional este cu atât mai greu de justificat cu cât ambele instituții sunt conduse de persoane numite politic sau aflate în relații cu structuri de putere, toate raportând venituri semnificative.
Veniturile șefilor ESZ și Apele Române
În fruntea Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) se află Bogdan Chițescu, care a declarat pentru anul trecut venituri cumulate de peste 300.000 de lei, la care se adaugă sume obținute din multiple colaborări și funcții în instituții și companii de stat. Lista include activități remunerate în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Conversmin SA, Curtea de Conturi, Remin SA sau alte proiecte derulate în zona publică.
Radu Răzvan, director tehnic la ESZ, a raportat la rândul său venituri provenite din mai multe contracte, atât în cadrul Apelor Române, cât și în alte structuri afiliate.
Conexiuni politice și funcții multiple
Numele Monicăi Hunyadi apare atât în declarațiile de venit ale ESZ, cât și în contextul unor zboruri private efectuate de lideri PSD, costurile fiind suportate de compania Nordis. Până în noiembrie anul acesta, Hunyadi a făcut parte din conducerea ESZ și a avut funcții în structuri precum Electrificare CFR și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română.
Veniturile declarate includ sume din trei companii de stat, tranzacții imobiliare și vânzări de autoturisme. Parcursul profesional al acesteia cuprinde activități variate, de la comunicare la Camera Deputaților până la administrarea unui salon de înfrumusețare.
Structura veniturilor din Apele Române
Conducerea Apelor Române este reprezentată de Florin Ghiță, numit în septembrie în funcția de director general. Acesta a acumulat venituri de peste 78.000 de lei din activitatea anterioară la Administrația Bazinală Argeș–Vedea, plus vouchere de vacanță.
În eșalonul instituției figurează și nume precum Ervin Luci, Mihaela Andra Negoi și Ionel Sorin Rîndașu, fiecare cu venituri anuale din salarii și funcții secundare în structurile bazinale. Veniturile declarate depășesc, în unele cazuri, 100.000 de lei anual.
Responsabilități administrative și demisii cerute
Scandalul provocat de problemele de la Barajul Paltinu a determinat Ministerul Mediului să solicite schimbarea conducerii la ABA Buzău–Ialomița și la ESZ Prahova. Ministrul Buzoianu a explicat că directorul general al Apelor Române poate demite conducerea bazinală, în timp ce schimbarea directorului ESZ intră în atribuțiile Consiliului de Administrație.
Criza apei continuă să afecteze populația din 13 localități, iar măsurile administrative se mișcă greu pe fondul disputelor instituționale și al presiunilor politice.
Articol redactat pe baza datelor publice disponibile. Informațiile financiare provin din declarațiile de avere ale persoanelor menționate.
